Primul task

intalniri, mailuri, idei si emotii pentru indeplinirea primul task.

Raluca si Dea ne-au cam tras de manuta la inceput, dar pe parcurs am inceput sa reactiuonam si noi. De fiecare data cand ne intalneam, normal in fata facultaii de mareketing, ne mai vedeam cu 2 sau 3 echipe ASER-iste care cautau un loc pentru rezolvarea taskului. La prima intalnire, am venit cu ideile, am ras cu gura pana la urechi, ne imaginam deja cat de haiosi vom fi si am si hotarat pe ce idee mergem. Ca sa stiti si voi, taskul suna ceva de genu, "Socheaza-ne cu...", adica sa luam un produs si sa-i gasim o noua intrebuintare. Zis si facut, normal ca m-am intrecut pe mine si am venit cu o idee creata numai buna de indreptat, daca tot sunt fan placa, de ce sa nu folosim placa pe post de gratar si sa facem mici la gratar, sub sloganul "Nu au cum sa nu iti placa micii la placa".
Ne-am intalnit si a doua zi, am fixat anumite probleme, am pus in mare "campania" pe foaie, ne-am distrat iar si iar de ideea noastra mareata si ne-am impartit intr-un fel sau altu sarcinile. Kike a fost un dragut dracusor, care i ispitea pe baieti cu ideea de a folosi placa fetelor pentru prajirea micilor, am avut si o veioza, o oglinda, care realiza imaginile fetei care se oglindea, nu au lipsit fetele pitzi care ieseau in club si baietii care jucau table. Noi am vrut sa transmitem spiritul nonconformism care ar trebui sa ne cuprinda pe toti, o lume "perfecta" am zis noi, in care caminul este un loc modern in care baietii si fetele impart aceasi camera. Alex s-a ocupat de spot, iar eu de slide.
A venit ziua de vineri, ne-am intalnit pentru ultimele detalii, ne-am luat maicile, sau ele ne-au luat pe noi si am plecat spre 2013 (pentru cei care nu stiu, asta e o sala din cladirea ciberneticii unde se tin majoritaea prezentarilor). Acolo ne-am intalnit cu ceilalti aseristi, ne-am agitat putin si de la ora 17 am ras continuu 2 ore, toate prezentarile au fost foarte funny, am vazut telefonulmobil perfect sub forma de geamantan, ochelarii care iti dau o alta perspectiva a vietii, pastilele care iti dau neuroni, dopuri pentru impodobirea bradului de craciun si altele care nu mi le mai aduc aminte, dar toate au avut acea chestie care nu te lasa sa nu razi.

Prezentarea noastra a iesit bine, la inceput lumea nu stia ce produs avem, ce vrem sa facem. Am inceput cu un slide serios si pe parcurs am dezvaluit ideea noastra mareata. Baietii au jucat cel mai bine si nu mai imi aduc aminte toate aplauzele si fetele celor prezenti, dar stiu ca atunci cand Alex a pus micu in placa lumea era cu gura la urechi si cu ochii mari. Ne-am atins scopul si ne-am distrat toata seara.

Mentorii nostri, Dea si Raluca ne-au fost alaturi si ne-au spus ca am fost draguti. Sunt sigura ca asa a fost. Cu toata distractia si cu toate ideile, eu am inceput sa ma acomodez la ceea ce inseamna lucrat in echipa, desi nu am fost extrem de multumita de cum ne-am descurcat, dar invatam si inca cateva prezentari si nu o sa mai fug de vorbitul in public si de prezentarea proiectelor.

Acum urmeaza taskul 2 si alte intalniri, zeci de mailuri primite si trimise, ras, scurtarea intalnirilor pentru pupici, proiecte si teme la facultate facute pe ultima suta de metrii, cafea si agitatie.
O saptamana cat mai usoara :)