Asa cum v-am spus vineri am mers la "Noaptea devoratorilor de publicitate". Am avut de ales intre a merge la o noapte plina de publicitate sau la una plina de animatie, adica la anim'est . Dupa o scurta discutie am ajuns impreuna cu Radu la concluzia ca vineri va fi o seara perfecta pentru multa multa publicitate. Cumpararea biletelor a picat tot pe mine, pentru ca, se pare ca Radu are o viata mult mai ocupata ca a mea. Dupa lungi plimbari si cautari am achizitionat biletele si am asteptat sa se faca seara pentru a ajunge la Sala Polivalenta.
Ma intalnesc cu Radu, ne luam de manuta si plecam spre locul cu pricina. cand ne apropiem vedem multimea de oameni, nu eram inca convinsi ca spectacolul se va tine in are liber sau in sala. Dupa cateva minute de asteptari ni se deschid usile si putem intra. Eu deja imi facusem putin loc prin multime, pentru ca de data asta vroiam sa prind si eu un loc bun si sa nu mai fiu nevoita sa suport toate chinurile prin care am trecut la concertul Madonnei. Cel mai fericit moment al meu a fost cand am intrat in sala si ochii mei se tot mareau de fericire cand am vazut ca puteam sa aleg orice scaun vroiam. Nu am stat prea mult sa analizez posibilitatiile mari de alegere si ne-am pus acolo unde lumea deja se aglomerase, in locurile din fata scenei.
Dupa 2 ore de stat si vorbaraie, de urmariri si plictiseala, s-a hotarat si Chirila sa urce pe scena si sa cante. Spectacolul lui Tudorica a fost bun, parerea mea e ca putea si mai bine. Sala nu era chiar in cel mai mare extaz, probabil si de la nervii de a astepta 2 ore sa inceapa un spectacol care era programat la o alta ora. Dar se pare ca asta e moda, publicul sa fie un prost si sa stea sa astepte, pentru ca vedeta si spectacolul ce va urrma este extrem de important si merita oboseala. Eu am fost multumita ca am avut unde sa imi tin funduletu, ca am avut cu cine sa vorbesc si sa impart plictiseala si oboseala.
Dupa ce Vama a dat tot ce a putut, Tudorica a cantat si a dansat, dupa ce l-au trecut toate transpiratiile (la propriu) si dupa ce a tinut un discurs asa cum stie el mai bine a parasit scena si publicitatea a inceput.
Dupa vreo ora jumate de reclame, dupa ce picioarele imi amortise, la fel si fundul, dupa ce pleoapele deveneau din ce in ce mai grele, dupa ce zgomotul era tot mai mic, a venit si prima pauza. Reclamele au fost bune, multe din Marea Britanie, mesajele erau clare si pe intelesul publicului, dar lipsea zgomotul, care trebuia sa ma tine treaza. Asa ca pe la ora 1 si jumatate, dupa ce Radu a reusit sa ma convinga de faptul ca mie chiar imi este mult prea somn, am luat un taxi si am abandonat sala Polivalenta.
In mare, chiar a iesit bine seara. Dar sa stai toata noaptea sa vezi reclame e putin prea greu, deoarece oboseala isi spune cuvantul.
Dar in principiu o sa merg probabil si urmatoarea data cand se va mai organiza "Noaptea devoratorilor de publicitate", iar baba din mine si-ar dori sa fie ziua tot evenimentul.
O saptamana cat mai usoara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu