Astazi m-am hotarat sa nu iau tema de la "Managementul calitatii" ca pe o povara, ci sa scriu eseul ca si cum as posta pe blog. Mi-am ales tema despre care voi discuta, m-am documentat si am dat startu la apasat taste.
Putem vorbi despre asemanarile dintre cele doua crize, cea din 1929 si cea din 2008 ? Poate solutiona criza istoriei comuniste pe cea actuala ?
Recesiunea economica actuala a aparut si evolueaza cu totul diferit fata de criza care a aparut cu 79 de ani in urma. Cauzele recesiunii din 2007-2008 nu sunt aceleasi cu cele din 1929 - 1930. Mecanismele institutionale de interventie au evoluat in ultimele decenii, structura economiei mondiale s-a modificat profund, iar statele colaboreaza intre ele, ceea ce in 1929-1930 nu s-a intamplat. Totodata, actuala criza pare sa fie controlata, dar cu un cost destul de ridicat.
Daca luam in vedere factorii de natura psihologica, manipularea, fara indoiala ca pot aparea asemanari intre cele doua crize economice, astfel ca orice perceptie negativa determinata de manipularea publicului prin vehicularea anumitor informatii, unele avand baza reala, poate declansa un colaps al pietei financiare. Dupa care, se produce efectul de bulgare de zapada. Cu alte cuvinte populatia poate fi stimulata prin diferite forme sa reactioneze si sa realizeze lucrurile intr-un anumit fel. Cu toate ca efectele crizei si cauzele ei sunt abordate de cele mai multe ori din perspective psihologice, nu trebuie sa uita ca reprezinta un factor, dar nu cel hotarator in declansarea urmatoarelor efecte.
Deoarece in anii '29-30 cultura economica era diferita, nimeni nu si-a pus in acel moment nevoia si intentia unei colaborari pe plan international sau interventia pe piata financiara. Acum statele sunt impinse sa se sustina reciproc, avem redistribuiri pe plan mondial, astfel lucrruile pot fi controlate intr-un alt mod, mai bine, ceea ce in recesiunea economica din 1929 nu s-a intamplat, existand astfel efecte negative in plan politic. Si astazi exista astfel de tari, care nu accepta o colaborare si se simt in stare sa faca fata singure unui pericol economic. Astfel de state sunt cele nedemocratice, sau le putem numi de tip mafiot, cum este Rusia sau unele tari musulmane.
Recesiunea actuala poate insemna aparitia unui nou cilcu economic de termen lung, avand ca premisa dezvoltarea si revolutia tehnologiei.
Recesiunea din 1290-1230, a avut loc din cauza imprumuturilor mari ce vizau operatiile speculative. Populatia cu economii, bancile si firmele investeau masiv in titluri corporative, speculand la bursa pe termen scurt, bazandu-se pe obtinerea unui castig mau bun dintr-un randament ridicat al valorilor mobiliare comparativ cu dobanda bancara. Astfel masura de crestere a ratei dobanzii adoptata de FED a restrans pas cu pas masa monetara din economie, ceea ce a condus la declansarea unei crize de lichiditate pe termen scurt, intr-un moment in care volumul tranzactiilor la bursa de valori atingea maxime istorice, iar cei ce jucau nu ma puteau sa-si inchida pozitiile intrucat, din lipsa de bani, nu gaseau cumparatori. Prin urmare, FED nu a anticipat corect miscarile in piata de capital pe termen scurt si nu a tinut cont de platile ce urmau sa se faca in luna octombrie. Ar fi trebuit sa se micsoreze rata dobanzii ca sa evite o criza de lichiditate. Numai ca a procedat exact invers. Dupa un maxim istoric in 3 septembrie 1929, Bursa de Valori din New York a scazut cu 17%, dupa care a inceput sa recupereze, dar pe un curs fluctuant.
Astfel, criza din 1929 a aparut datorita cresterii ratei dobanazii si aplicarii unor masuri care au dus la contractia comertului international, aplicarea unor masuri necorespunzator si proasta comunicare intre diferite organizatii politice ale statului american.
Economistii din Romania (ca de altfel si din alte state) au considerat problemele economice ale anilor 1929-1930 ca niste dificultati trecatoare. De-abia treptat s-a impus ideea unei crize economice de proportii. Efectele crizei insa se faceau deja simtite: inca din 1930 incep sa lipseasca banii necesari pentru plata functionarilor publici si ale ratelor de returnare a datoriei externe. S-a incercat rezolvarea problemei prin sporirea impozitelor, lucru care nu a dat deloc rezultate. Ca masura de redresare s-a incercat diminuarea salariilor ("curba de sacrificiu") si un imrpumut extern, dar criza se adancea, iar la sfrasitul lui 1931 s-a incercat o noua diminuarea salariala de aproximativ 10%. Lipsa protectiei sociale a dus la o sitatie dezastruasa in ceea ce privea muncitorii. Criza a continuat si in urmatorii ani, iar in 1932, guvernul a reusit pentru prima data sa plateasca la timp salariile la zi.
Ca peste tot in Europa au fost si beneficiari ai crizei, astfel ca pe aceasta perioada si-au imbunatatit imaginea politica cele doua grupari, si cea legionara, dar si cea comunista, acuzandu-i pe politicieni si sistemul politic pentru agravarea situatiei economice.
Criza din 2007-2008 isi are sursa in expansiunea creditului ipotecar, incurajata de micsorarea repetata a ratei dobanzii de FED, in modificarea legislatiei bancare si in creditarea populatiei cu venituri mici pentru achizitia de case. Criza prin care trecem in prezent este provocata tot prin masuri de ordin interventionist, dar aplicate pe un interval de timp mult mai mare decat in anii 20-30 si care acopera unul sau mai multe cicluri economice de durata scurta sau medie
In privinta masurilor de diminuare a efectelor unei crize, iarasi exista diferente. Tarile occidentale colaboreaza pentru diminuarea efectelor crizei de pe piata financiara. Masura de salvare a sistemului bancar se aplica diferit de la tara la tara. SUA prefera un model mai liberal de salvare a sistemului bancar, pe cand europenii unul mai socialist, dar altfel decat s-a prezentat in presa romaneasca.
Astfel, exista o criza a iesirii din criza?
Stii Loredana, atunci cand vorbesti despre manipulare vorbesti de fapt nu despre adevar ci despre o realitate indusa. Viziunea ta este una optimista: crizele sunt provocate, interesat, sunt de fapt instrumente in mainile celor ce ar putea avea monopolul. Sincer, nu cred asta. Criza aceasta ca si cea din secolul trecut este cat se poate de naturala. Exista o natura economica ce are aceste ere glaciare si iata ca intr-una tocmai pasim. Ambele crize au ceva in comun: specula, banii fictivi iau locul celor palpabili, numarabili. Daca atunci a fost vorba de bursa, cel mai complicat organism al timpului, acum, fiindca economia s-a sofisticat este vorba despre o specula pe mai multe directii: una bursiera, una a asigurarilor si mai ales una de supraproductie. Daca primele doua pot fi reglate prin reglementari si prin considerarea unor momente zero ultima este insa cea care diferentiaza total momentul de acum fata de orice a mai fost pana in prezent. Supraproductie! Niciodata in istoria omenirii gradul de urbanizare n-a fost asa de mare ca acum. Oamenii de la orase nu produc foarte mult chiar daca aparent sunt intr-adevar orientati spre consum si atat. Ei tranzactioneaza, intermediaza, speculeaza, cu precadere. Practic produc cu totii aceleasi produse, existente dar greu de definit: exact ca o bursa. Ce te faci insa cand exista prea multe produse identice pe piata? Atunci incepe declinul..Ori monopol, ori scadere uniforma. Deci oricum, rau pentru cei mai multi. Pana la urma criza curata pe cei neperformanti, dar distrugandu-i fara drept de apel.
RăspundețiȘtergereSi totusi cerere exista: de bunuri primare.
Cine mai produce ceva real, ceva de consum stringent? Agricultura, chiar si cea extensiva, chiar si cea modificata genetic nu mai este suficienta, aproape ca nu mai poate acoperi nevoile. Constructiile se pot face, pot absorbi forta si capital dar cine si le mai permite? Sectorul constructiilor este tocmai precum ceea ce construiesc: au nevoie de o temelie. Probabil ca oamenii au receptionat un semnal de "rau". Ce-a fost mai intai? Rau sau semnalul? (e mai simplu aici decat oul sau gaina).
Nu cred ca trebuie sa minimalizam criza aceasta la statutul de manipulare. Se prea poate ca iesirea din aceasta criza sa nu stea in mana unui singur om, al unui papusar ce acum face si desface. Se prea poate ca de fapt noi sa nu intelegem corect mecanismele economice si tocmai in aceasta criza devenim cobai. Iesirea dintr-o criza se face prin interventia statului, la modul cel mai socialist cu putinta. El este singurul care poate dirija cat de cat economia, el poate suporta investitii chiar si in aceasta perioada. Americanii oare au uitat ca tocmai proiectele guvernamentale au fost cele care i-au scos din criza in anii 30? Acelea si inca ceva: razboiul si efortul de razboi. Parerea mea este ca aceasta criza va dura cel putin 5 ani iar iesirea din ea va fi doar in doua feluri: fie trecerea la energiile alternative (automobilul electric, gasirea de alte surse) fie un posibil razboi imens (tocmai pentru resursele ce se cer acum - gaz, petrol..). Dar cu cine? Intrebati Orientul sau Rusia! Intr-un fel sau altul viata noastra va fi transformata radical.