Urasc iarna in Bucuresti.
Cum dau 2-5 fulgi de nea, toata capitala e paralizata si nu inteleg de ce mereu au acelasi raspuns, iarna iar ne-a luat prin surprindere. Daca venea un cutremur inteleg ca te ia prin surprindere, dar in luna decembrie, dupa ce la meteo s-au anuntat primii fulgi de zapada, tu mai ai curajul sa rostesti tot felu de baliverne, ca a venit ninsoarea pe neasteptate? Si uite din cauza asta imi place mie sa traiesc in Romania, ca sa am o viata complicata si plina de peripetii.
Vineri cand am deschis ochii, Radu incerca sa ma instiinteze ca afara e zapada, multa zapada. Ar fi culmea sa ma sperii de putina zapada! Cu greu ajung in fata geamului si vad multitudinea de alb. Afara ningea, batea vantu si desi era ora 9, soseaua nu era dezapezita. Lumea panicata ca nu poate ajunge acasa, trenuri care nu au mai plecat din gara, trenuri cu zeci de minute intarziere, drumuri inchise si multa agitatie, asta era prezentat pe paginile de stiri.
Deja ma panicasem si eu ca nu voi mai ajunge acasa, dar am uitat ca Brasovul, in zilele lui pline de zapada e mult mai bine curatat si lumea din trafic si din autobuze mult mai calma si mai politicoasa decat oamenii din Bucuresti. Cu greu imi car bagaju pana la Gabi la Universitate, nici taxiu nu intra pe sraduta caminului meu. Unii oameni mustaceau si zambeau cand ma vedeau cum trag trollerul prin zapada, altii se ofereau sa ma ajute si dupa o ora de infruntat zapada ajung la Microsoft.
Astept baietii sa isi termine treaba, si la ora 19 ne suim in masina si plecam la Brasov.
Magheru ziceai ca e o straduta laturalnica, plina de zapada, nu ca ar face parte din buleverdele principale ale Bucurestiului si ar trebui sa fie lipsit de zapada, nu noi suntem in Bucuresti si trebuie sa experimentam. Politia era in trafic, isi facea datoria, dirija circulatia, masinile mergeau mult mai incet, dar cu toate astea, iesirea din Bucuresti nu ne-a luat decat 45 de minute. Probabil multi s-au speriat de vreme si au crezut toate balivernele care se spuneau la stiri si au refuzat sa se bucure de un weekend de ski in Brasov sau la Sinaia.
Uneori, cand ajungi la pasajul de la Baneasa te intrebi daca a fost facut cu un scop, pentru ca mereu e aglomeratie, dar o data ce intri in el gasesti flori de gheata si lumina orbitoare ca in zilele insorite de vara.
Dupa meritata oprire la MC, dupa cateva rasete imi gasesc o pozitie de somn si drumul a parut extrem de scurt pana la Brasov. In doar 3 ore am ajuns acasa si mi-am continuat somnul.
Sa mergi la un drum lung cu 3 baieti in masina nu e chiar usor. E amuzant si in acelasi timp interesant. Tot intr-o zi de vineri, in acelasi drum spre Brasov, cu cei 3 baieti, mi-am luat numele de Uţa. In spatele lui e o intreaga teorie, Sebi in gandirea lui de om care lucreaza la Microsoft, care prescurteaza orice si ajunge la analogii, a ajuns la concluzia ca imi poate spune Uţa de la: Lore-> Loredana-> Dana-> Dănuţa -> Uţa. Si niciodata nu m-am gandit la asta, dar e un punct de vedere.
Cam atat din drumul meu plin de zapda.
Sa va bucurati de vacanta si sa aveti o saptamana usoara.
:)
Cum dau 2-5 fulgi de nea, toata capitala e paralizata si nu inteleg de ce mereu au acelasi raspuns, iarna iar ne-a luat prin surprindere. Daca venea un cutremur inteleg ca te ia prin surprindere, dar in luna decembrie, dupa ce la meteo s-au anuntat primii fulgi de zapada, tu mai ai curajul sa rostesti tot felu de baliverne, ca a venit ninsoarea pe neasteptate? Si uite din cauza asta imi place mie sa traiesc in Romania, ca sa am o viata complicata si plina de peripetii.
Vineri cand am deschis ochii, Radu incerca sa ma instiinteze ca afara e zapada, multa zapada. Ar fi culmea sa ma sperii de putina zapada! Cu greu ajung in fata geamului si vad multitudinea de alb. Afara ningea, batea vantu si desi era ora 9, soseaua nu era dezapezita. Lumea panicata ca nu poate ajunge acasa, trenuri care nu au mai plecat din gara, trenuri cu zeci de minute intarziere, drumuri inchise si multa agitatie, asta era prezentat pe paginile de stiri.
Deja ma panicasem si eu ca nu voi mai ajunge acasa, dar am uitat ca Brasovul, in zilele lui pline de zapada e mult mai bine curatat si lumea din trafic si din autobuze mult mai calma si mai politicoasa decat oamenii din Bucuresti. Cu greu imi car bagaju pana la Gabi la Universitate, nici taxiu nu intra pe sraduta caminului meu. Unii oameni mustaceau si zambeau cand ma vedeau cum trag trollerul prin zapada, altii se ofereau sa ma ajute si dupa o ora de infruntat zapada ajung la Microsoft.
Astept baietii sa isi termine treaba, si la ora 19 ne suim in masina si plecam la Brasov.
Magheru ziceai ca e o straduta laturalnica, plina de zapada, nu ca ar face parte din buleverdele principale ale Bucurestiului si ar trebui sa fie lipsit de zapada, nu noi suntem in Bucuresti si trebuie sa experimentam. Politia era in trafic, isi facea datoria, dirija circulatia, masinile mergeau mult mai incet, dar cu toate astea, iesirea din Bucuresti nu ne-a luat decat 45 de minute. Probabil multi s-au speriat de vreme si au crezut toate balivernele care se spuneau la stiri si au refuzat sa se bucure de un weekend de ski in Brasov sau la Sinaia.
Uneori, cand ajungi la pasajul de la Baneasa te intrebi daca a fost facut cu un scop, pentru ca mereu e aglomeratie, dar o data ce intri in el gasesti flori de gheata si lumina orbitoare ca in zilele insorite de vara.
Dupa meritata oprire la MC, dupa cateva rasete imi gasesc o pozitie de somn si drumul a parut extrem de scurt pana la Brasov. In doar 3 ore am ajuns acasa si mi-am continuat somnul.
Sa mergi la un drum lung cu 3 baieti in masina nu e chiar usor. E amuzant si in acelasi timp interesant. Tot intr-o zi de vineri, in acelasi drum spre Brasov, cu cei 3 baieti, mi-am luat numele de Uţa. In spatele lui e o intreaga teorie, Sebi in gandirea lui de om care lucreaza la Microsoft, care prescurteaza orice si ajunge la analogii, a ajuns la concluzia ca imi poate spune Uţa de la: Lore-> Loredana-> Dana-> Dănuţa -> Uţa. Si niciodata nu m-am gandit la asta, dar e un punct de vedere.
Cam atat din drumul meu plin de zapda.
Sa va bucurati de vacanta si sa aveti o saptamana usoara.
:)
Multi dintre cei care citesc postarea ta nu sunt bucuresteni pentru ca altfel sigur ai fi avut 3 miliarde de comentarii.
RăspundețiȘtergereEi traiesc in mizeria lor de oras cu capul intre umeri si cu nesimtirea in gura.
Oricum dragut articolul tau
ai fost putin cam dur cu ei, dar intr-adevar in mare parte asa, dar daca vrei sa te acomodezi si sa traiesti acolo trebuie sa vezi mereu si partile bune, pentru ca sunt :)
RăspundețiȘtergere